Cum discutăm cu cei mici despre Coronavirus?
Cu numărul crescând de pacienți afectați de Coronavirus, copiii sunt expuși la tot felul de informații din diverse surse. Vom povesti despre cum puteți să-i informați corect, fără a le produce și teamă sau întrebări precum:
,,Mă voi îmbolnăvi?”
,,De ce se închid școlile?”
,,Ce se va întâmpla cu bunicul sau bunica?”
Covid – 19 domină mediul mass-media, iar copiii sunt curioși, pun întrebări directe și cărora poate părea greu să le găsim un răspuns corespunzator.
Pe când riscul tinerilor de a fi afectați este scăzut, informațiile venind din mediul social, precum locurile de joacă, pot părea amenințătoare și pot produce panică.
Povestirile despre decese cauzate de acest virus, posibile schimbări precum suspendarea orelor de curs, dar și termenul ,,pandemie” pot trage semne de alarmă printre copiii care nu au informațiile corecte despre acest subiect.
Menținerea controlului
Angharad Rudkin, psiholog clinician și consultant pentru cartea “What’s my child thinking?” menționează faptul că tonul este vital în discuția cu copiii. Astfel, deși pe toți ne bucură poveștile de speriat până la un anumit punct, atunci când este vorba despre mediul apropiat nouă, nu ne mai este atât de simplu să le ascultăm.
Ajută-l pe cel mic să se distanțeze de amenințare prin a-i oferi informații despre modul în care virusul se răspândește, dar și ce putem face pentru a minimiza riscul. De exemplu, ne putem spăla pe mâini corect și cu muuulți muuulți clăbuci!
Covid – 19 este o boală respiratorie cauzată de un nou tip de coronavirus care apare cu febră, urmată de tuse uscată. După aproximativ o săptămână, duce la insuficiențe respiratorii, unele persoane necesitând spitalizare.
Este esențial să vorbim cu copiii despre lucrurile pe care ei le pot controla, precum igiena personală, mai degrabă decât despre lucrurile asupra cărora nu au niciun control.
Virusul ar putea afecta în curând milioane de oameni din întreaga lume. Guvernul britanic susține că până la o cincime din muncitori s-ar putea afla în concediu medical la apogeul unei epidemii, fiind, de asemenea, posibilă închiderea unităților de învățământ.
O problemă în explicarea acestui virus reprezintă dificultatea de a prezice ce se va întâmpla, însă primele dovezi – deși limitate – indică niște simptome ușoare în rândul copiilor.
Cu toate că părinții au o experiență îndelungată în explicarea amenințărilor globale – război, terorism și încălzirea globală – abilitatea pre-adolescențiilor de a evalua riscurile este încă în dezvoltare, afirmă dr. Rudkin. Așadar, este important să aflăm care este nivelul lor de îngrijoare cu privire la coronavirus.
Părinții, la rândul lor, ar trebui să fie pe cât de informați posibil înainte să le explice problemele copiilor, precum și să respecte sfaturile oficiale, spune dr. Rudkin.
În cazul în care un copil contactează virusul, este indicat să le vorbim în termeni pe care ei să îi înțeleagă, precum ,,este ca o durere ușoară”, spune Jon Gilmartin, logoped în cadrului centrului de caritate “I can”. Astfel, cei mici nu vor aștepta o durere teribilă căreia să fie nevoiți să îi facă față, mulți dintre ei având această imagine asupra bolii.
Ce poate funcționa nemaipomenit este să îi ajutăm pe copii să vizualizeze “raceala” prin desen, prin modelaj sau prin orice altă tehnică expresivă.
Vârstnicii, precum și persoanele cu probleme de sănătate deja existente au șanse crescute de a fi cel mai în pericol să se confrunte cu mai multe complicații, putând ajunge și la deces. Pentru copii, această veste poate aduce îngrijorare în legătură cu persoanele mai în vârstă din familie.
Folosește un limbaj simplu
,,Dar putem vorbi despre acest subiect zâmbind, sau putem chiar folosi umorul, precum și un limbaj mai ușor pentru copii, care să nu îi trimită într-o problematică existențială la care nu ar trebui să ajungă până la cel puțin 13 ani”, adaugă dr. Rudkin. ,,Îl poți asigura pe copilul tău despre faptul că voi și bunicii sunteți puternici și că veți continua să faceți tot ce vă stă în putere să vă protejați și să vă mențineți sănătoși”.
Abilitatea copiilor de a face față informațiilor îngrijorătoare crește odată cu vârsta, astfel că modul în care îi vom vorbi unui copil de 3 ani este diferit de modul în care vorbim cu un pre-adolescent, iar totul pornește de la capacitatea de a avea judecată personală.
Însă Jon Gilmartin sugerează că este indicat să folosim ,,limbaj simplu” pentru toate grupurile de vârstă, precum și să oferim copiilor oportunitatea de a pune întrebări. Astfel le dovedim că sunt ascultați și că opinia lor contează.
Copiii, ca și restul populației, sunt expuși la mituri și informații incorecte, iar modul cel mai potrivit de combatere este să le comunicăm potrivit vârstei. Totodată, să ne străduim să creăm un mediu sigur pentru copii, dr. Rudkin susținând că sursa cea mai de încredere a copilului este părintele.
Sursa foto: Sursa: https://www.pexels.com/photo/grayscale-photography-of-mother-and-child-1089077/
Articol tradus si adaptat de: Psih. Diana Marinescu